La prima privire putem afirma că persoanele exploatate pot fi doar tinerii care trăiesc în condiții dificile, au un nivel al educației scăzute sau care provin din familii violente. Mulți la întrebarea: „Ai putea să te protejezi și să nu ajungi în mâinile traficantului”, răspund „Da”. Principiul „Cum mine așa ceva nu se va întâmpla” sau „Pericolul nu este valabil pentru mine, ci pentru alții” este foarte larg răspândit. Cu toate aceste, traficul de persoane este un real pericol și pentru persoanele care provin din familii normale, prospere și cu un nivel de educație ridicat. Oamenii obișnuiesc să se gândească la viitor cu optimism, crezând cu naivitate că amenințările îi va ocoli. Exact așa gândeau și victimele traficului de persoane. Oamenii care au fost exploatați peste hotare, fiind întrebați dacă s-au gândit înainte de plecare că ei vor deveni victime ale comercianților de carne vie, majoritatea au răspuns: „Nu”. Există câteva motive pentru care ideea „Asta nu se poate întâmpla cu mine este larg răspândită:

  • Lipsa de informare: Oamenii știu foarte puține lucruri despre exploatare. De asemenea, oamenii nu sunt conștienți că locuiesc într-o țară cu victime ale traficului de persoane pentru că acestea refuză să facă publice istoriile lor. Majoritatea victimelor au fost exploatate în alte țări, ceea ce reduce gradul de conștientizare a acestui fenomen.
  • Consideră că sunt în pericol doar oamenii naivi și neatenți.
  • Consideră că victime pot deveni doar persoanele ce provin din grupurile de risc. Femeile cred că nu ar fi în stare să devină prostituate, că acestea nu vor îndrăzni să practice prostituția, se vor împotrivi sau vor fugi. De asemenea, există ideea că prin minciună pot fi exploatate peste hotare doar persoanele sărace, lipsite de educație, dependente de droguri sau copiii din familii disfuncționale. Aceste judecăți sunt parțial corecte, dar abordând o astfel de gândire, oamenii sunt mai puțin vigilenți și riscă să fie prinși în rețea.
  • Oamenii optimiști care cred că pericolele nu sunt pentru ei. Astfel de oameni cred că sunt speciali, au parte de noroc și nu sunt capabili să evalueze obiectiv o situație.
  • Nu folosesc metode de protecție. Persoanele care nu s-au confruntat niciodată cu pericole, se gândesc rar la informații legate de securitate. În afara de aceasta, tinerii iubesc să riște, căutând experiențe noi cu orice preț. Odată ce s-au confruntat cu situații de risc, aceștia nu mai au încredere în oameni și toată viața suferă din cauza presiunilor psihologice. Traficanții evită oamenii atenți pentru că ei înșiși se comportă atent. Motiv pentru care ei vânează cu răbdare oamenii cu o voință slabă.
  • Încredere exagerată. Ideea că „toți oamenii sunt buni, nimeni nu îmi vrea răul” este greșită deoarece faptele demonstrează încă o dată că nu trebuie să ne încredem în toți oamenii. Sunt situații când oamenii simt pericolul, dar încă au încredere în persoane necunoscute. Ideea de a pleca peste hotare sună frumos, motiv pentru care posibilele pericole trec pe planul doi. În consecință, persoanele vulnerabile ajung victime în rețelele traficanților.